Dimineata eram hotarat sa plec la Siriu; speram sa se combine si Foca insa avea program pupincuristic, apoi avea activitati casnice.

Am gasit rapid un pasager si eram hotarat sa plec la Siriu, insa nu puteam merge la Siriu fara Foca si in plus de asta era innorat spre Siriu. Mancarimea de la palma dreapta trebuia tratata, iar singura directie neinnorata era Cheia, asa ca am pornit intr-acolo.

Drumul a fost superb pana la Babarunca. Masini putine, TIR-uri si mai putine, curbe multe si o depasire ca liliacul inainte de Babarunca (o sa zic iarasi ca nu mai fac d-astea cu pasager, sper sa ma pot tine de cuvant de data asta).

De la Babarunca incepe urcarea si tot de la Babarunca incepe sa fie exces de nisip pe strada. Sunt 2 fagase curatate de rotile masinilor, insa nu intotdeauna poti lua curbele in viteza pe acele fagase, asa ca am urcat usurel si foarte usurel. Unde se termina urcarea am prins TIR si am ramas in spatele lui pana dupa serpentine. Pe de-o parte a fost bine, ca am mers incet, pe de alta parte am inghitit o tona de praf. Pe serpentine era ud, iar unde nu era ud era praf cu nisip.

Pauza dupa Manastirea Suzana; m-am gandit sa ne intoarcem pe Siriu, apoi pe Baicoi, iar mai apoi mi-am amintit ca e 1 martie, asa ca ne-am intors pe acelasi drum.

O singura concluzie: inca nu e de motor pe Cheia.

The end.