Vineri a fost ziua cea mare cand am luat Loganul de la unchiul meu, iar sambata a fost ziua si mai mare cand am plecat spre SMAEB alaturi de prietena mea si de Foca. Trebuie sa salut un prieten care s-a sucit in ultima clipa si care 90% din drum s-a comportat ca un copchil cretin; nu mi-am propus niciodata sa ajung la Bucuresti inaintea acelui Seria 1, pentru ca daca-mi propuneam, la stilul in care ati venit, cred ca as fi reusit. Oricum, mii de multumiri aceleiasi persoane pentru ca m-a transportat sa iau Loganul.

Am savurat o cafea la munca Focii, apoi am plecat spre Bucuresti. Drumul a fost destul de liber, asa ca am ajuns rapid si fara incidente in Capitala. Acolo, cu ajutorul prietenilor-bastinasi,  am gasit un loc de parcare moca si aproape de Romexpo, am lasat masina si am zburat.

Am intrat pe undeva pe o poarta mai din dos si pana sa ajungem la casa am crezut prost ca ne-am scos si nu mai platim intrare, insa n-a fost sa fie; SMAEB-ul a fost intr-o alta aripa a ROMEXPO-ului, nu in pavilionul central, iar taxarea se facea la intrare. Prima impresie la intrare a fost “mama, ce de lume”, apoi “mama, ce ingramadeala”, apoi “mama, ce miros”. Spatiul a fost exploatat la maxim, cu exceptia catorva standuri si din cauza asta abia aveai loc sa te invarti printre motoare.

Spre deosebire de anii trecuti nu s-a mai facut exces de fotomodele pe la standuri si tot spre deosebire de anii trecuti n-am vazut prea multe afise cu “nu atingeti” sau “nu va urcati”. Am vazut in carene si metal Piaggio MP3; n-am reusit sa inteleg care e motivul pentru care i-au pus cric central (capra)… Oare nu era suficienta o frana de mana? In fine, nu m-am urcat pe el, pentru ca nu mi-a mai starnit interesul, neputand sa testez suspensia fata.

Dupa ce am vazut MP3-ul l-am vazut si pe domnul Christian Ciocan; stiu, irelevant, dar trebuie sa ramana scris pentru posteritate ca l-am vazut.

Tot visez de la o casca modulara, asa ca am dat cateva ture si pe la standurile cu echipamente, mai ales ca erau peste tot afise cu promotii, reduceri de 30% sau chiar 40%, insa cand m-am uitat la pretul “redus” mi-a trecut cheful. Intr-adevar, nu stiu la ce ma gandeam… ca o sa gasesc Nolan sau Shoei cu 3 milioane???

Am continuat pe la standul Yamaha. Speram sa vad si un T-Max, insa n-a fost decat un Majesty de 400 si vreo cateva mai micute, de 50 si 125. Dupa ce am cerut voie, am incalecat Majesty-ul de 400. Loc berechet, vitezometru si turometru analog, frana de mana, pozitie faina si o sa cam tare pentru gusturile fundului meu, insa am inteles ca se rodeaza; asa o fi…

Am ajuns si la standul BMW. Mi-a placut foarte mult pentru ca nu-mi amintesc sa fi vazut fetitze de decor p-acolo si pe langa asta puteai sa te cateri linistit pe exponate. Cu toate astea, oricat de mult imi doream sa incalec un R1200GSA si un K1200RT m-am abtinut, de frica sa nu le dau de pamant. M-am ofticat putin mai tarziu ca n-am facut-o…

L-am vazut pe Razvan sau Dani, sau cine o fi ala care e cu Raduleasca si e baicar si era imbracat cu un tricou KTM (asta tot din ciclul chestii irelvante), apoi am continuat plimbarea si am ajuns pe la standul Top Gear.

Ca intotdeauna mi-a fost rusine sa fiu roman si nu am luat decat 2 reviste, desi erau lichidari de stoc si erau pe acolo teancuri intregi de reviste “vechi”, adica din septembrie – decembrie 2009. Printre reviste erau si vreo cateva motoare; din ce am vazut erau doar motoare de enduro, iar alaturi de motoare era un manechin care purta echipamentul motociclistului. De departe, atractia standului a fost Doyle. Pentru cine nu stie, Doyle e F650-ul lui Mihai Barbu. Doyle era murdar, la fel si echipamentul lui Mihai. Cred ca tipul incearca sa pastreze mizeria de pe motor si echipament, in timp ce altii cauta solutii de curatare. Ciudati rau oamenii astia. Oricum, dupa asa o tura n-ar fi aratat fain curata. Dupa cum nu se poate vedea in poza, era echipata exact asa cum a fost in tura.

Din pacate nu mi-a trecut prin cap sa fac o poza si din spate, sau din lateral, insa am avut grija sa imi fac mie poza langa Doyle. Nu-mi amintesc sa-l fi vauzt pe Marcel, GPS-ul lui Mihai, insa probabil nici nu a fost montat din cauze lesne de inteles.

Printre scutere si ATV-uri am ajuns si la standul Kymco. Aici m-am pozat cu ultimul model de Grand Dink si am aflat ca suportul de oglinda e identic pe toate modelele, costa 140 de lei si e in stoc. Probabil ca daca l-ar fi avut acolo sau daca ar fi fost deschisa reprezentanta m-as fi dus sa rezolv o problema, insa n-a fost sa fie, asa ca m-am tras in poza cu cel mai mic Grand Dink (evident, cel de 50 cmc). E la fel de mare ca si Joiana, insa nu vreau sa ma gandesc cat consuma si cum trage. La modelul nou au schimbat pozitia semnalizarilor si putin grila radiatorului, in rest same shit.

As fi vrut sa vad un XCiting 500i, insa n-aveau decat scutere de 50 si un ATV de 250 parca. Slabut rau…

Pe langa standul Niba (unul din importatorii Kymco) erau expuse la standul MyMoto o gramada de casti NEXX. Am vazut ca X10MAK s-a reintors la 750 de lei, iar eu nu reusesc sa-l vand p-al meu cu 400 dupa 3 purtari . Pentru cine vrea casti gay pentru scuter, am observat ca NEXX are o oferta foarte variata:

Am continuat plimbarea si am ajuns la standul unor tipi din Sibiu, care importa casti MT. Pana acum n-am auzit nimic de acesta marca; baietii au fost super-amabili, am incercat vreo 2 casti si m-am hotarat ca vreau casca asta. Urmeaza sa ma mai documentez si in curand sa trec la modulara.

Am ajuns si la standul Politiei Rutiere si dupa ce am cerut voie, m-am cocotat pe unul din RT-uri; de data asta am avut tupeu pentru ca erau pe cricul central. Pozitia de condus e super; m-a surprins ca ajungeam cu ambele varfuri jos desi era pe capra si imi venea sa ma intorc pe la standul BMW sa ma sui si pe GSA .

Plimbandu-ne in continuare prin aglomeratie am ajuns si la standul Heidenau. Acolo erau expuse  anvelope (cine s-ar fi asteptat???). Mi-am amintit imediat de roata spate si am zis sa intreb daca au 140/70-12 acolo; intr-un fel eram sigur ca nu au, pentru ca am observat ca e destul de rara dimensiunea, cel putin in stocuri, insa printr-o minune aveau pe stoc, profil mixt si profil de strada. Profilul mixt nu-mi place, imi aminteste de anvelopele de Pegas; profilul de strada arata bine, singura problema e ca nu stiu cum se va descurca pe ploaie, insa presimt eu ca voi afla in cele din urma.

Am avut si un moment de incredere oarba; de fapt n-a fost un moment, au fost vreo 5 minute. M-am gandit ca ne mai invartim prin salon si ca n-ar da bine sa tot car un cacuciuc dupa mine, asa ca dupa ce l-am platit, am intrebat daca pot sa-l mai las acolo putin. Vanzatorii au fost foarte amabili si au zis ca se poate. Au pus o bucata de scotch (sau scoci) pe el si mi l-au ascuns sub un raft.

La Bikeshop Arena s-a indeplinit scopul vizitei la Salon: sa vad un Burgman de 650 . Era un 650 Executive chiar, insa era destul de scump si obosit. Pe langa asa, era imprejmuit cu snururi si in jurul lui scria “nu atingeti/nu va urcati”; probabil flacaii se bazau doar pe simtul olfactiv pentru o posibila vanzare. In jur nu era nimeni, era doar un price-tag pe care scria 50.000 km si vreo 3200 de euro pretul. Aberant de mult, dupa parerea mea.

Speram sa gasesc Burgman expus la standul Suzuki, insa nu erau decat motoare. Pentru ca nu mai era nimic de vazut si pentru ca era stunt show in parcare ne-am indreptat spre iesire. Nu inainte de a-mi recupera cauciucul de la Heidenau. M-am speriat putin cand tanti d-acolo m-a intrebat despre ce cauciuc vorbesc, ca ea nu stie nimic. Ma gandeam ca face vreo glumitza, insa avea o fatza foarte serioasa. Cum era de asteptat, acolo erau mai multe tanti si intr-adevar, tanti pe care o abordasem nu stia despre ce cauciuc vorbeam. Am discutat cu tanti “cea buna”, am luat anvelopa si am plecat spre iesire. Am mai facut cateva poze on the way:

Evident, va urma

Inainte de weekend au inceput problemele: o pana si vreo 2 porniri ratate. Pana s-a terminat weekendul au aparut si altele: un furtun sarit, o vizita la vulcanizare si niste scurgeri de ulei. Ramaneti aproape!

Pana:
Mesteream cu Owene ceva la scuter intr-o seara, iar cand am plecat din garaj am auzit un “scartait” tipic de roata dezumflata; din fericire am avut suficient aer sa ajung pana la benzinarie si am sperat pana a doua zi ca o fi fost un copil care n-avea ce face. N-a fost sa fie, pentru ca a doua zi aveam din sub 20 PSI… Sambata am si identificat micutul orificiu; tot sambata am luat un spray magic de la Foca, spray pe care nu stiam cum sa-l aplic, pentru ca auzisem cateva pareri diferite, contradictorii chiar.
In prostia mea, am zis sa ma duc la vulcanizare, pentru ca acolo tre’ sa dau de cineva care stie, pentru ca a mai vazut cauciucuri, a mai vazut gauri si cu siguranta stie mai bine decat mine cum se astupa gaaurile din cauciucuri.
Din pacate n-am nimerit cea mai buna vulcanizare, sau daca am nimerit cea mai buna vulcanizare n-am nimerit cel mai bun vulcanizator (desi au fost 2).
Primul a fost un mos, trecut bine de 50 de ani, foarte sictirit. Mi-a zis ca daca vreau ceva, sa-mi dau jos roata. I-am spus ca nu cred ca e necesar, ca e o gaurica mica (ce pervers suna), ca am si spray “d-ala de facut pana”, dar nu stiu cum se foloseste… Am reusit sa-i starnesc curiozitatea cu “gaurica mica” si a venit sa vada; eu stiam ca exista o gaurica mica undeva pe centrul anvelopei, insa nu-mi luasem puncte de reper (asa cum a facut Carmen), asa ca am masat cu putina saliva cauciucul (a se citi ca am intins o flegma) in zona in care am presupus eu ca e gaura, insa am presupus prost. Mesterul vulcanizator si-a incercat si el norocul utilizand aceeasi tehnica avansata de identificare a orificiului ca si mine, insa a avut la fel de mult succes. In timp ce mesterul relua complexul proces de identificare al orificiului eu incercam sa-i zic ca mi-ar trebui un bidon de jumate (de litru, desigur) cu apa. Pana la urma, vazand ca nu are succes in identificare problemei pleaca inauntru; nu stiu de ce am indraznit sa ma gandesc ca va apela la tehnicile stramosesti de gasire a gaurilor din cauciuc cu ajutorul apei cu sapun, sau pur si simplu cu apa chioara.
NU, mesterul s-a dus inauntru ca sa-i spuna calfei ca afara e un domn care doreste o parere avizata asupra unui orificiu aflat in anvelopa spate a scuterului domniei sale. De asemenea, mesterul si-a manifestat increderea in capacitatile cognitive ale ucenicului sau, iar ucenicul a fost foarte bucuros sa isi ofere ajutorul. (A se citi “Vezi ca e unu’ afara cu un scuter./Ce vrea?/Are o gaura!/Unde?/In cap”).
A venit si marele ucenic, s-a uitat la fel de chioras ca si maestrul, nu prea mai era loc pe cauciuc neudat de saliva plina de intelepciune a maestrului, asa ca a considerat ca nu mai e necesar sa ingenuncheze si el la coada Scuterului Rosu. Mi-a zis sa vin cu cauciucul demontat (si eventual peticit, sau mai bine sa-i anunt direct cand mi-l schimba flacaii de pe Vidin) si atunci o sa se uite la el. Cand i-am zis de spray nu stia nimic. Am plecat, deoarece ma coplesise multitudinea de informatii primite si multimea de oameni veniti sa ma ajute, iar pentru serviciile oferite nu putea exista rasplata (NOT!).
Am fost roman, pentru ca am stat sa trag de ei, dupa ce deja apelasem la serviciile lor, iar asta nu e normal. Totusi, n-am fost roman pentru ca la plecare i-am injurat doar in gand.
Cum se foloseste sprayul de reparat anvelope?
Pai… Se imprumuta sau se cumpara unul, apoi se agita bine, se desface, se monteaza pe ventil, se tine spray-ul in pozitie verticala si se apasa pe butonul magic. Dozajul cica se face dupa ochi, iar dupa dozaj se incepe o plimbare romantica de aproximativ 5 km cu incredibila viteza de 30 km/h.

Trebuie sa fie ceva presiune in anvelopa in momentul utilizarii; una din variantele auzite era sa dezumflu de tot anvelopa, sa aplic spray-ul, iar apoi sa umflu, pentru ca altfel nu va intra lichidul. Estimez ca aveam vreo 30 PSI la momentul aplicarii spray-ului, iar licoarea magica din spray a intrat fara probleme inauntru, deci cred ca s-ar fi intamplat la fel si la 40 PSI.

Deeeeci…
Voi mai cumpara v-odata Michelin Pilot Sport SC?
Nu! Desi am citit in review-uri ca sunt bune doar pentru ca-s super-aderente si praf la toate celelalte aspecte (grosime, durata de viata etc.) m-am incapatanat sa le iau si am dat pe ele cat as fi dat pe 2 seturi de anvelope normale.
Vulcanizare moto in Brasov? Daaaaa, pe Vidin. Raportat la experienta de azi, pot spune ca au servicii europene. Nu e tocmai usor sa schimbi anvelopa spate la un scuter si stiu 2 scutere la care au facut asta fara sa strambe din nas sau sa recomande/sugereze/bombane ceva. Tot respectul!

Dupa ce dorm un pic revin si cu celelalte puncte.

23.04 edit:
Am dormit mai mult de atunci; intre timp anvelopa a continuat sa se dezumfle, insa am promis ca urmeaza povestea electromotorului, so here it goes.

Electromotorul
Acum vreo saptamana mergeam la munca si am oprit la un chiosc sa cumpar un pachet de tigari. Cand am vrut sa plec, in loc de sunetul cristalin al electromotorului care se invarte am auzit un tzac scurt si atat. Am mai bagat o fisa, insa acelasi rezultat. Am luat contactul si l-am pus iarasi, insa fara rezultat. Am incercat sa pun contactul de pe telecomanda si tot n-a mers.
Plin de bucurie am inceput sa imping trotineta spre poarta uzinei, in timp ce ma bucuram ca nu aveam prea mult de impins. Cum impingeam, am zis sa mai incerca inca o data si contrar asteptarilor, a luat-o. Am ajuns in parcare, am oprit si am incercat din nou sa pornesc si evident ca n-a vrut…
Toata ziua la munca m-am gandit ce s-o fi putut intampla si cum o s-o duc pana acasa in miez de noapte :-s . Cand am plecat a pornit fara probleme.
In zilele urmatoare am incercat sa gasesc logica rateurilor, insa n-am reusit. Initial am crezut ca daca e cald motorul face fitze, insa n-a fost asa, apoi am crezut ca porneste daca incerc sa o pornesc in timp ce o imping, insa nici teoria asta n-a mers. Ieri am mai descoperit o varianta, pentru ca n-a vrut sa plece nici in timp ce o impingeam. Din nou, ma bucuram ca-s aproape de munca si nu tre’ sa o imping mult. A pornit cand am aprins farul…
Astept cu interes urmatoarea vizita la Owene, sper ca pana atunci sa reusesc sa o prostesc daca mai are crize de personalitate.

Scurgerile
De cand i-am facut reparatia capitala am observat ca motorul se murdareste in permanenta de ulei. Pana de curand am crezut ca scapa pe la garnitura de la firele care ies de la stator, iar o perioada am crezut ca pe la joja scapa. Ei bine, scapa pe la carter, pentru ca e dusa garnitura.
Nici nu se putea o veste mai imbucuratoare… Ca sa schimb rahatul ala de garnitura, tre’ sa dau jos motorul, sa mai schimb inca vreo 2 garnituri si sigur se vor mai rupe inca vreo 4 suruburi.

Mai e o scurgere pe la simeringul de la axul de ambreiaj, insa ala se va rezolva rapid si ieftin saptamana viitoare; p-acolo arunca ulei din cutie.

Creca ieseam mai ieftin daca-mi luam o Dacie…

Sambata am sperat sa ajungem in Fagaras. Dupa indelungi parlamentari cu Foca si prietena lui, am hotarat sa pornim pe la 12; stabilisem (eu, nu noi) sa ne vedem la 11:55 la Micsunica, sa ajungem apoi la Mikado, apoi la Andrei si mai apoi sa pornim spre Fagaras.
Foca stabilise sa ma astepte la scoala si cum nu m-a gasit acolo a plecat la Andrei direct. Ne-am regrupat repede, noroc cu tehnologia (da, Carmen, stiu, trebuia sa fi mers direct la Andrei de la Micsunica). Cand am ajuns cei 2 flacai desfaceau de zor la Scuterul Negru; cum era vorba de frana si placute de frana, nu prea putea sa reziste Poxipolul la frecari, asa ca Foca avea nevoie de piese. Cum cazanul Focii era nefunctional din cauza lucrarilor, m-am gandit sa fiu marinimos si sa ii ofer placerea de a calari Scuterul Rosu pana la magazinul de piese de cazane. Mai jos aveti dovada.

Pana la urma am plecat spre Fagaras, insa ne-a incurcat ploaia si a trebuit sa ne intoarcem inapoi din Codlea. Daca tot am iesit la plimbare, am zis ca ar fi frumos sa ne intoarcem pe alt drum, asa ca am venit pe Hoghiz – Stupini – Brasov.
Drumul a fost liber, mirosul de primavara caracteristic iesirii din Codlea, soare orbitor (NOT!), un Logan busit, un accident, coloana de masini aferenta accidentului (din fericire coloana era pe sensul opus noua). Era sa imi iau zborul atunci cand a aparut in fata mea (de nicaieri) un limitator de viteza la intrarea in Brasov dinspre Stupini. A fost prima data cand m-am bucurat de ineficacitatea franelor mele; nu vreau sa ma gandesc ce s-ar fi putut intampla daca mi se blocau rotile.A urmat Avatar pe proiector si o pizza la casa Focii. N-are rost sa mentionez cat de mult am incercat sa ii scot la plimbare intre 2 rafale de ploaie, pentru ca iarasi ma enervez. N-ai cu cine…

Duminica am fost la gratar cu masina si am condus (duddy!) pana dincolo de Cheia si inapoi. La dus a fost fain, pentru ca n-au fost multe masini, insa la intors am nimerit vreo 3 soferitze de linie dreapta, care evident aveau motorizare mai buna decat Pejoul pe care-l conduceam; noroc ca exista curbe (multe curbe) pe drumul de Cheia si am reusit sa le depasesc.
Dupa gratar a urmat putina asistenta IT pentru niste rude. Dupa aproape 3 ore de incercari, n-am reusit sa fac ceea ce imi propusesem, asa ca m-am lasat pagubas. Am luat Leshul si am plecat spre Poiana; pe drum sunt curbe (evident) si cum urcam noi, dupa iesirea dintr-o curba ma trezesc cu un bou din contrasens in fata mea. Noroc ca eram cu scuterul (si nu cu maxiscuterul) si m-am tras in dreapta cat am putut de mult; din fericire “cat am putut de mult” n-a insemnat in sant. Din nou m-am bucurat ca nu trage tare motorul, pentru ca daca eram cu 10 metri mai in fata nu cred ca mai aveam timp sa reactionez in vreun fel. Multumesc soferului de autobuz care l-a claxonat pe bou mai mult decat l-am claxonat eu si cu siguranta i-a dat de mancare mai mult decat i-am dat eu.

End of story.

La sfarsit, sau inceput de luna, depinde cum vreti sa priviti, m-a apucat grija pentru rezerva mondiala de petrol  si m-am gandit sa incerc sa scot consum mai mic.

Dupa 8 zile si 220 km calare (parcursi cu viteza melcului) si vreo 0,5 – 1 km de impins trotineta, anunt oficial ca-mi bag picioarele in ea de economie de benzina.

Analiza:
Varianta 1: In seara Domnului 31 martie 2010 am alimentat cu 5,85 litri de benzina. Estimez ca la vremea respectiva in rezervor mai erau cel putin 1,5 litri de benzina. Rotunjind, ajungem la 7 litri de benzina dupa alimentare. Impartim 7 litri la 220, apoi inmultim cu 100 si ne rezulta un fantastic consum de 3.18 litri la suta de kilometri. Parerea mea e ca diferenta de 0,82 litri/100 km nu merita efortul de a merge cu viteza melcului.
Este adevarat ca vreo 50 km din cei 220 au fost facuti in forja; posibil ca daca m-as fi abitnut scadea consumul sub 3, dar tot insingnifiant.

Varianta 2: Intr-o zi a Domnului din luna lui Martisor am trecut pe la benzinarie si am facut plinul, deci am avut in rezervor 10,5 litri. Dupa 212 km am mai alimentat inca 5 litri (in seara Domnului 31 martie 2010). 7 seri mai tarziu impingeam voios scuterul catre benzinarie.
Rezulta ca avem 17,5 litri de benzina si 430 km parcursi. Reluand calculul de mai sus, impartim 17,5 la 430, inmultim cu 100 si rezulta un consum overall de 4.07 litri la 100 km.

Concluzia finala: avand in vedere ca nu am reusit sa injumatatesc consumul consider ca nu merita sa continui economia de benzina.

…in incercarea mea de a face economie de benzina (I guess).

Mergeam regulamentar spre crasma. Dupa cum am zis, mi-am propus sa scad consumul. Pentru a scadea consumul, trebuie sa scad viteza. Cum mergeam eu regulamentar pe drumul cu prioritate ajung la o intersectie si primesc prioritate de la un Logan cu girofare (nepuse in functiune).

In apropierea intersectiei era oprit regulamentar (pe avarii) un Q7; probabil proprietarului i se facuse pofta de o pizza in miez de noapte. Chiar ma minunam, uitandu-ma in retrovizoare, despre cum trec ei pe langa Q7 fara sa faca nimic; eh, am zis ca nu-s de la Rutiera si nu se baga.

Imi continui linistit drumul, iar cateva sute de metri mai incolo, un zgomot enervant tulbura linistea; Loganul ajunge in paralel cu mine, isi aprinde girofarele, iar ciungul de la volan imi face semn sa trag pe dreapta.
Opresc in spatele Loganului, se da jos un gras burtos, se prezinta (fara sapca) si imi cere actele. Ii dau actele si-l intreb de ce m-a oprit. Raspunsul m-a lasat masca: “pentru ca nu purtati vesta!”. In incercarea mea de a vorbi pe limba lui ii spun ca e incadrat ca MOTOCICLU si nu trebuie sa port vesta decat daca vreau eu sa fiu mai bine vazut, insa el betmen, betmen, ca trebuie vesta. Mai incerc inca o data, ii fac comparatie cu o motocicleta; nu stiu ce a fost in capu’ meu sa-i zic de Kawasaki Ninja, ca n-a reusit sa inteleaga. S-a dus cu tot cu acte in masina, in timp ce repeta ca trebuie vesta chiar si pentru bicicleta. E foarte drept, daca in 500 de metri n-a reusit sa vada dimensiunile Scuterului Rosu, n-a avut timp sa observe numerele NEGRE (nu galbene), iar cand i-am dat talonul nu a stiut unde scrie capacitatea cilindrica, n-avea cum sa inteleaga el paralela intre Scuterul Rosu si Kawasaki Ninja.

Incepusem sa ma enervez si gandeam cu voce tare; ma vedeam umbland prin tribunal incercand sa anulez o amenda data de un bovin batut in cap. Cum gandeam eu cu voce tare, adjunctul imi zice sa stau linistit ca nu-mi da amenda (yeah, yeah! atata ii trebuia, sa-mi dea amenda). Intre timp SuperCop gaseste undeva intre bancheta si scaunul din spate Cartea Magica (Codul Rutier, sau ce mama dracului cara astia dupa ei); dupa vreo cateva minute de studiu se intoarce cu actele si-mi zice ca pot sa plec, dar sa mai citesc; pfoaaaai, eram pachet de nervi; noroc ca n-am respectat Regula 4 din planul de scadere a consumului si aveam pasager peste 60 de kile, care tot boscorodea in spatele meu sa-l las in pace, sa mergem. L-am lasat in pace, a plecat si am plecat.

Pentru SuperCop:
Cand strazile sunt pline de zeci (poate chiar sute) de scutere (sau mopede pentru tine) neinregistrate, conduse de copchii sau adulti inconstienti care nu poarta nici macar casca, ma opresti pe mine ca n-am vesta?
Cand Q7-le ala (pe care l-ai ocolit fara sa-l bagi in seama) statea pe avarii la mai putin de 50 de metri de intersectie, tu te iei de mine ca n-am vesta?
Cand sunt atatia prosti care n-au habar sa dea prioritate, sa tina o banda intr-un sens giratoriu (sau chiar pe un drum drept), tu te iei de mine ca n-am vesta?
Daca erai de la Rutiera, puteai cel mult sa te iei de mine ca circul pe banda de autobuze, dar n-ai fi putut trece peste faptul ca N-AVEAM VESTA!

Promit ca o sa imi iau vesta pe mine daca-mi platesti tu blatul si omologarea Scuterului Rosu ca moped, iar apoi reomologarea lui ca motociclu, atunci cand mi-o trece chefu’ de economisit gaz.

Intamplarea din seara asta ma face sa cred ca devii suspect daca esti (sau ma rog, circuli) regulamentar… In fine, voi continua sa merg regulamentar, poate m-o arde v-unu’ ca n-am ochi de pisica pe roti. Abia acum inteleg de ce si-a montat Foca sonerie de bicicleta pe ghidon…