Plimbarea de joi seara

Dupa 11 ore de munca aveam nevoie de o plimbare, desi n-aveam nici un chef.

Am ajuns la Calin, a aparut si Robbie, iar putin mai tarziu ne-am vazut cu Gyuri si Andrei in Livada; era o plictiseala generala in aer. Nimeni n-avea chef de nimic, stateam cu plasticele puse in cerc si fiecare incerca  sa para interesat de ce discuta ala care vorbeste.

Dupa cateva tentative de a demara o plimbare concluzionam ca nu avem chef si ca trebuie s-o lasam pe alta data, insa e pacat sa nu urcam pana la Belvedere macar. Robbie o da la suceala, Andrei la fel; Gyuri incepe urcarea, eu si Calin mai ramanem sa mai bem putin suc, apoi incepem urcarea plictisiti.
Cum urcam noi, dupa prima curba observ pe sensul celalalt un junkie cazut in mijlocu’ drumului si un BMX langa el. Cred ca am ajuns la cateva secunde dupa tranta, ca  nu misca atunci.
Intorc repede scuteru’ si il las pe mijlocu’ drumului cu semnalizarea stanga pornita, Calin face la fel, dar o pune mai aproape de bordura. Incep sa apare conservari galagiosi cu claxoane si flashuri, insa ii ignor fara sa ma enervez.
Apare un biciclist, se opreste si el si incepem sa negociem care suna la 112;  dupa cateva  runde de “suni tu? lasa ca sun eu!” incep si sun; suna de vreo 4 ori, apoi imi raspunde o tanti.
E prima oara cand apelez 112, asa ca i-am spus lu’ tanti aia “O Salvare pe Drumu’ de Poiana, inainte de Turn, va rog!”; am constatat ca e mai complicat de atat, cand a inceput tanti cu intrebarile:
Ea: Ce s-a intamplat?
Eu: E unu’ cazut in mijlocu’ drumului si o bicicleta langa el. Presupun ca a cazut cu bicicleta. Momentan nu misca, e lovit la cap si sunt si cateva urme de sange pe aici.
Ea: E constient?
Eu: Nu!
Ea: Puteti vorbi cu el?
Eu: NUUUU! E intins pe jos, nu raspunde.
Ea: E in stare de ebrietate?
Eu: Nu stiu!
Ea: O sa trimitem imediat; cum va numiti?
Eu: Bine, ma numesc X!
Ea: Puteti sa-mi dati un punct de reper?
Eu:  Pe Drumu’ de Poiana, dupa prima curba, dupa cimitir, inainte de Turn, Siru’ Livezii 13!
Ea: Ramaneti la telefon va rog sa va fac legatura si ramaneti la fata locului pana soseste echipajul!

Deja incepeam sa cedez nervos… Eram speriat, ca nu stiam ce dracu’ are ala: e mort? o sa moara?
In general ma enerveaza sa dau multe explicatii si detalii, iar interogatoriile ma scot din minti; ei bine, mai am de inca 2 interogatorii pana la ajungerea Ambulantei.

Dupa cum am spus mai sus, tanti m-a rugat sa astept sa-mi faca legatura; mi-a facut legatura la un nene si am luat-o de la capat:
El: Am inteles ca ati solicitat un echipaj de Ambulanta pe Drumul de Poiana. Ce s-a intamplat?
Eu: A cazut unu’ cu bicicleta, e lovit la cap, intins pe mijlocu’ drumului, are capu’ spart.
El: E constient?
Eu: Nu.
El: Puteti vorbi cu el?
Eu: NU!
El: E in stare de ebrietate?
Eu: Nu stiu.
El: Puteti sa incercati sa-l treziti?
Eu (stiind ca nu e bine sa misti ranitu’): Nu.
El: Ne puteti da un punct de reper?
Eu (again): Drumu’ de Poiana, putin mai sus de prima curba, dupa cimitir, inainte de primu’ Turn.
El: Deci e chiar pe Drumu’ de Poiana…
Eu: Daaaaa…
El: Bine, haideti ca trimitem echipajul.

2 minute si 18 secunde a durat convorbirea; mi se pare mult. Adica pana mea… stiu ca Ambulantele au nivel diferit de echipare si probabil tot interogatoriul a fost pentru a stabili ce fel de Ambulanta trimite, insa dupa cum se poate observa intrebarile se repeta si nu prea vad rostul; e timp pierdut pentru mine, pentru oamenii aia si nu in ultimu’ rand pentru cel care are nevoie de ajutor.

Intre timp ranitul incepe sa-si revina; are o problema existentiala: unde ii e papucu’?
Papucu’ era langa el, doar ca ii sarise din picior la impact. Ii imping papucu’ langa picior, el incearca sa se incalte, dar nu poate.
Imi suna telefonul, numar necunoscut de RDS; raspund:
El: Buna ziua, sunt X de la Pompierii SMURD; sa ne comunicati va rog unde sa trimitem Ambulanta.
Eu: Sirul Livezii 13 (in PLM, e a treia oara cand va zic).
El: Un punct de reper va rog.
Eu: Urcati spre Poiana, ne gasiti dupa prima curba.
El: Deci chiar pe drumu’ de Poiana…
Eu: Daaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!!!!!
El: E constient?
Eu: Si-a revenit acum, vorbeste, insa e lovit la cap si nu isi aminteste ce s-a intamplat.
El: E in stare de ebrietate?
Eu: Nu stiu!
El: Bine, va sosi imediat echipajul.

De cate ori am dat detalii despre locatie? De 3 ori, in pana mea…

Intre timp biciclistul care oprise socializa cu biciclistul cazut; aflu cu stupoare ca e rupt de beat si ca n-are frane. El punea frana cu calcaiul. Intr-adevar, avea talpa de la papuc tocita in zona calcaiului :-s .

Deja incepusem sa ma revolt; cum pana mea conduci si beat, fara frana si fara lumina noaptea? Imi venea sa dau recall la apelul de urgenta, insa mi-era intr-o oarecare masura mila de prost.
Nici n-am apucat sa-mi termin bine gandurile, ca aud sirenele de la Ambulanta; cred ca au venit in sub 2 minute; deci le-a luat mai putin sa ajunga decat mi-a luat mie sa-i convig p-aia sa-i trimita… Ceas!

Incep sa-l intrebe p-ala cate  una-alta, sa-l pipaie, in timp ce el le spune ca e OK, ca n-are nimic; oamenii daca tot au venit pana acolo nu vor sa plece cu masina goala, asa ca hotarasc sa-l duca la spital pentru verificari suplimentare; cand afla asta, boul incepe sa urle ca sa bage si trotineta in Salvare.

Ala e mai prost decat prevede legea… Mort de beat, cade cu bicicleta, se loveste sanatos (cred ca si-a rupt cativa dinti si sigur si nasu’); are bafta sa ajungem la putin timp acolo, pentru ca era intr-o zona slab luminata, iar prima masina a trecut dand claxone si flash-uri milimetric pe langa scuteru’ meu; bonus era sa-i plesneasca p-aia care urcau linistiti, iar pe el dupa toate astea vroia sa-si plimbe fieru’ cu Salvarea…

In fine…  Le zic celor de la Ambulanta ca eu am facut apelul si vreau sa plec; primesc OK-ul si plec; intre timp imi trecuse plictiseala si am urcat in forja pana la Belvedere.

Acolo stam putin, bem niste suc, ne miram inca o data de prostia lu’ ala; Calin vorbeste cu un ‘prieten’ comun, scuterist si el. Ala ne invita la o cafea la el la munca. Gyuri zice pas, eu si Calin mergem.

Ajungem acolo, ne pofteste omu’ pe terasa; vine o tanti ne aduce meniuri (WTF???), apoi ne ia comanda si ne aduce cate o cafea de 5 lei (presimteam ca urma s-o platesc si nu m-am intins la mai mult).

Discutam despre oameni si despre prostia si bulangeala lor, despre scutere si mecanici si despre plimbari. Intr-un final vine si timpu’ sa plecam. Scoatem banii sa platim cafeaua si surpriza… nu suntem opriti…

Nu e vorba de bani, e vorba de principiu. Ma chemi la o cafea, ma astept ca tu sa o dai; nu o dai la modu’ in care platesti pentru ea… dreq lucrezi la o cafenea, mi-e greu sa cred ca nu poti sa scoti 1 cafea/1 suc/1 ciorba d-acolo…

Acestea fiind spus declar 13 august ziua prostilor si mai declar serialul Ketchup inchis.

Plimbarile

Mi-e greu sa-mi amintesc de plimbar in ordinea cronologica; in principiu au fost ture de peste 100 km, pe care le-am facut impreuna cu Calin. Daca si-ar face  o categorie de Plimbari poate v-ar fi mai simplu sa le gasiti :p .

Din ce imi amintesc, prima tura a fost pe Siriu cu intoarcere pe Cheia. La vremea respectiva nu intelegeam cum poate sa te ia somnul pe scuter; urma sa aflu cateva saptamani mai tarziu cand ne intorceam la 5 dimineata de la Siriu…

Am mai fost la Sighisoara, din nou la Cheia, era sa uit de Cheia.

O sa imi pun toate pozele de la ture pe Picasa (da, Picasa rulz, Humyo sucks!) si dupa ce termin sezonul 1 din Ketchup o sa incep sa postez si eu poze si povesti aici; pana atunci, dupa cum am mai zis vizitati-l pe Calin.

Rodajul

Pentru cine nu stie ce e rodajul, definitie:

RODÁJ, rodaje, s.n. Punere în functiune a unui motor nou fara a-l forta, în scopul netezirii si ajustarii suprafetelor de contact în miscare ale pieselor componente; perioada în care un motor functioneaza în acest fel. – Din fr. rodage. (sursa)

Rodajul trebuie facut atunci cand iti iei motor nou, sau cand pui motor nou pe caroserie veche, sau faci segmentare, schimbi pistonul si alte chestii de acest gen.

Rodajul trebuie facut in sarcina, la turatii mici; durata rodajului se masoara in kilometri.
Apare o problema atunci cand vine vorba de numarul de kilometri necesari rodajului. Unii spun 1000, altii 1500, iar altii 2000 km.
Rodajul la Kymco Grand Dink 250 trebuie facut 1000 km (informatie confirmata de un mecanic de la service-ul Kymco din Austria).

O alta problema e masurarea kilometrilor parcursi si estimarea vitezei, fara cablu de kilometraj.

Pentru masurarea distantei am ales map24 si mi-am stabilit un traseu de aproximativ 110 km. Traseul a fost Brasov – Codlea – Halchiu – Feldioara – Araci – Harman – Prejmer – Budila – Sacele. Traseul asta l-am parcurs de vreo 4 ori, la incredibila viteza de 50 km/h. Bonus, la 3 ture din 4 am avut parte de ploaie torentiala; este minunat sentimentul.
Un alt traseu a fost Brasov – Zizin – Sacele, traseu pe care il parcurgeam cel putin 1 data pe zi.

Deoarece rodajul se face fara pasager, pe drumuri drepte (fara urcusuri) si la viteza constanta consumul scade dramatic; am parcurs 54 km cu 1 litru de benzina.

Rodajul l-am terminat pe drumul spre Sighisoara. Am mers frumos pana dupa Feldioara; dupa intrarea in Padurea Bogatii am zis ca ajunge si am tras de ea cat am putut.

Durata rodajului a fost 1 saptamana; din fericire am avut concediu in saptamana respectiva, am avut bani pe cardul Rompetrol si am avut si companie (multumesc Rares, multumesc Calin); vreme buna n-am prea avut, dar am avut o geaca foarte rezistenta la ploaie si am avut si niste pantaloni aproape impermeabili . (da, inca o data multumesc Calin).

Dilema anvelopelor

Cu ocazia demolarii scuterului am observat ca roata din spate este praf si nu o sa mai tina mult. Evident, trebuia schimbata.

Asa cum am zis aici vroiam sa iau Continental ContiTwist, preferabil ContiTwist Sport sau Race, insa romanii nu au vrut sa cumpar de la ei. La vremea respectiva aveam draci, insa acum le multumesc pentru romanismul lor.

Cautand review-uri pentru ContiTwist am ajuns aici si am luat in serios varianta Michelin Pilot Sport SC.
Diferenta de pret fata de ContiTwist-ul standard era destul de mare (cam 100 RON), insa am hotarat ca merita.
Pentru spate comanda am facut-o de la cauciucurimoto.ro. Firma e din Timisoara, insa depozitul e in Germania, iar serviciile sunt la standarde nemtesti. Livrarea a fost facuta in fix 7 zile; Calin a fost mai norocos si si-a primit comanda in 5 zile
Pentru spate am facut comanda la vreo luna diferenta, insa de la alta firma, de la tireshop. Astia sunt unguri, insa sunt cel putin la fel de seriosi ca fratii lor nemti si ca bonus sunt chiar mai ieftini. Stiam de ei de la un coleg de munca, insa nu aveau Michelin Pilot Sport SC la dimensiunea care imi trebuie.
Revenind la diferenta de pret, raportat strict la Michelin Pilot Sport SC pentru fata (120/70/12) e destul de mult 60 de lei.

Montajul anvelopelor l-am facut la vulcanizarea de pe Vidin; super-profi si de treaba baietii; si pe ei ii recomand cu caldura.

Cand o sa am la ce ma raporta o sa incerc sa fac un review la Michelin Pilot Sport SC, insa momentan nu am la ce sa ma raportez. Pot spune ca sunt cel putin la fel de bune ca Pirelli-urile pe care le-am avut pana acum, insa nu pot spune ca sunt mai bune, sau mai slabe din vre-un punct de vedere. De asemenea, sunt de acord cu afirmatia “They stick like shit to the blanket”.

Vasile Mecanicu’

Dupa cum spuneam in episodul trecut am ajuns cu motorul la Vasile Mecanicu’, insa n-am apucat sa-i fac o prezentare corespunzatoare lu’ Vasile Mecanicu’.

Vasile Mecanicu’ e vecin cu Andrei (tipu’ care m-a ajutat cu demontarea, iar apoi cu montarea motorului) si se ocupa de reparat scutere, motoare si ATV-uri (am mai zis, stiu).

Avand in vedere gradul de incarcare al atelierului, cred ca Vasile Mecanicu’ se pricepe la ce face si trebuie sa recunosc ca a facut bine ce a facut la motorul meu insa inainte de toate Vasile Mecanicu’ e roman si cred ca e si manelist.

De ce e roman?
- pentru faza cu garnitura;
- pentru faza cu stransul suruburilor – da, a trebuit sa mai strang inca o data toate suruburile, sa m-asigur ca n-o sa le pierd in mers; putea sa spuna de la inceput ca i-a fost lene…
- pentru ca vorbeste romaneste.

De ce cred ca e manelist?
Pentru ca era tuns aproape chel si avea lant gros la gat. La partea asta e posibil sa ma insel si imi cer scuze anticipat.

Il recomand pe Vasile Mecanicu’?
Da, in lipsa de alte alternative. Consider decent pretul manoperei si avand in vedere ca e Romania, consider normal ceea ce s-a intamplat.

Cum il gasiti pe Vasile Mecanicu’?
Intrati pe www.csbv.ro/forum si va zic acolo.

Povestea garniturii

Vorbeam in episodul trecut de o garnitura care a intarziat demararea reparatiilor cu vreo saptamana si m-a ajutat sa dau pe mere ce am luat pe pere.

Here it goes:
Cum eram noi cu motorul facut bucati, ne-am dat seama ca ne trebuie o scula speciala pentru a continua dezasamblarile; chiar daca gaseam scula aia trebuia sa montam totul la loc si era cam complicat, chiar si cu manualul de service in fata.

Asa am ajuns la Vasile Mecanicul. Vasile Mecanicul este un mecanic (doooh!) care are un service (nu v-ati fi asteptat la asta, nu?) si repara motoare, scutere, ATV-uri si alte mijloace de transport.
Am lasat motorul (doar motorul, nu scuterul cu totu’) si a zis ca ma anunta cand il desface sa imi spuna ce trebuie luat.
Dupa vreo saptamana m-a sunat si mi-a dat pomelnicu’ de mai sus si mi-a zis ca poate sa aduca el piesele la pretul X, insa daca vreau pot sa caut si in alta parte si sa-i aduc piesele.

M-am apucat de cautat piese; intr-un timp vroiam sa-i pun kit de 300 cc, insa era prea complicat si investitia ar fi fost cu vreo 100 de euro mai mare, asa ca am ramas la varianta stock.
Am ajuns la dealer-ul local de Kymco si totalul a fost X – 15 sau 20 de Euro; culmea, dealer-ul avea deja lista de preturi facuta pentru ca Vasile Mecanicu’ se interesase si el de preturi si a mai pus 1-2 Euro pe langa pretul lor.

Am dat comanda de piese, am achitat avansul, dupa vreo saptamana au venit piesele. Ajunge un prieten la Vasile Mecanicu’ si ii da piesele sa se apuce de treaba, insa lipsea o garnitura… Daca lipsea garnitura si daca din cauza garniturii respective nu se putea incepe reparatia, am comandat garnitura; garnitura 7 Euro si transportul 15, dar ma grabeam si vroiam sa apuc sa ma plimb.

Lansez serialul Ketchup (de la Catch up) care va avea rolul de a aminti toate chestiile importante care s-au intamplat in ultimele 2 luni; sper sa nu aibe decat un singur sezon.

In ziua Domnului 26 iunie a fost gata animalu’, dupa vreo 6 saptamani de pietoneala.
Am schimbat aproape tot ce tine de motor:
- Garnitura carter
- Garnitura capac carter
- Piston
- Bolt
- Segmenti
- Supapa de admisie
- Supapa de evacuare
- Semering supape
- Garnitura cilindru
- Garnitura chiulasa
- Lant distributie
A mai fost inca o garnitura care a prelungit asteptarea cu 1 saptamana si ce economisisem am dat pe transport in regim de “urgenta”.